fiind vorba despre raiul meu....am uitat sa iti spun.ai uitat ceva la mine.
ai venit,ai deschis usa cu o cheie falsa pe care dupa aceea ai aruncat`o intr`un put ca sa nu se afle ca esti un impostor,si la intrare in raiul meu ai plantat un trandafir.
a inflorit el cat a inflorit,cu flori mari si de un rosu stralucitor.
si vreau sa iti spun ca am avut grija de ele.stateam zi si noapte furis ca nu cumva cineva sa imi fure vreo floare.le stergeam de praf,le adunam parfumul in sticlute mici din diamant ca sa il pot simti si la iarna.
si uite asa,am petrecut o vara intreaga alaturi de trandafirii tai.a fost minunat.
insa,cum nici o minune nu dureaza o vesnicie,a venit iarna iar trandafirii au disparut rand pe rand,lasandu`ma pe mine cu inima goala si cu cateva sticlute de parfum de trandafir, care s`au spart,deoarece raiul meu s`a zguduit atat de tare de dorul tau incat a facut una cu pamantul camaruta in care le pastram.
zile intregi am stat pe ganduri,mirosind pamantul care inca pastra aroma trandafirilor tai.
puteam sa astept sa vina primavara,sa infloreasca din nou...insa asteptarea m`a durut prea tare.
asa ca,cu mult curaj si ambitie,am decis sa plec la targ sa imi cumpar alt trandafir.
IAR ACUM,MA PLIMB NEHOTARATA PRINTRE TARABE!
Se afișează postările cu eticheta cateva din lacrimile mele. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cateva din lacrimile mele. Afișați toate postările
miercuri, 27 octombrie 2010
duminică, 17 octombrie 2010
cine sunt?
de fiecare data cand ma pun la culcare un intreg univers se deschide si se autoanalizeaza in fata mea.amintirile zboara,imi fac cu ochiul,clipele de de neuitat isi sterg praful de pe umeri...pentru ca nu au fost rasfoite de mult...
in fiecare seara,inainte sa adorm creierul meu prinde o alta unda.cea al dorintelor libere,a vrutelor si nevrutelor nespuse si a parerilor neinpartite.si ma gandesc cateodata...ce ma face sa fiu ceea ce sunt acum.?poate parul dragut coafat,impletit intr`o parte sau lasat cateodata pe mana vantului care il mangaie usor.poate pielea dulce,mereu ingrijita si frumos mirositoare,gambele fine si umerii de domnisoara.
dar,imi dau seama ca toate aceste lucruri sunt doar poarta inflorita si vopsita frumos in alb inpecabil care duce catre raiul din mine.pentru ca,ceea ce sunt eu,este inauntru,dupa poarta.
ca la orice poarta,exista si o cheie ascunsa pe undeva.deocamdata nu stiu cine o poseda.nu stiu exact cine ma poate rasfoi fila cu fila,cine imi poate intoare interiorul pe dos si sa scoata tot ce am mai bun din mine.sau pur si simplu,cine are curajul sa imi arate un plan complet "al meu".sau poate un dictionar expliativ al propriei persoane.si...ma gandes ca daca as avea un plan...ar trebui sa posed si un plan de evacuare,pentru cei care "sunt prea mult" ,"prea colorata" sau poate "prea dificila"!
dar....din moment ce toate aceste lucruri sunt doar planuri de viitor,oamenii care se aproprie de poarta raiului meu sunt doar ei care indraznesc sa se uite pe gaura cheii.
si uite asa ,fiecare vede o alta particica din mine,ma interpreteaza gresit si imi spulbera toate sperantele de a`mi arata propria persoana in fata lor.
as vrea ca ceva din toate astea sa se schimbe....
in fiecare seara,inainte sa adorm creierul meu prinde o alta unda.cea al dorintelor libere,a vrutelor si nevrutelor nespuse si a parerilor neinpartite.si ma gandesc cateodata...ce ma face sa fiu ceea ce sunt acum.?poate parul dragut coafat,impletit intr`o parte sau lasat cateodata pe mana vantului care il mangaie usor.poate pielea dulce,mereu ingrijita si frumos mirositoare,gambele fine si umerii de domnisoara.
dar,imi dau seama ca toate aceste lucruri sunt doar poarta inflorita si vopsita frumos in alb inpecabil care duce catre raiul din mine.pentru ca,ceea ce sunt eu,este inauntru,dupa poarta.
ca la orice poarta,exista si o cheie ascunsa pe undeva.deocamdata nu stiu cine o poseda.nu stiu exact cine ma poate rasfoi fila cu fila,cine imi poate intoare interiorul pe dos si sa scoata tot ce am mai bun din mine.sau pur si simplu,cine are curajul sa imi arate un plan complet "al meu".sau poate un dictionar expliativ al propriei persoane.si...ma gandes ca daca as avea un plan...ar trebui sa posed si un plan de evacuare,pentru cei care "sunt prea mult" ,"prea colorata" sau poate "prea dificila"!
dar....din moment ce toate aceste lucruri sunt doar planuri de viitor,oamenii care se aproprie de poarta raiului meu sunt doar ei care indraznesc sa se uite pe gaura cheii.
si uite asa ,fiecare vede o alta particica din mine,ma interpreteaza gresit si imi spulbera toate sperantele de a`mi arata propria persoana in fata lor.
as vrea ca ceva din toate astea sa se schimbe....
marți, 3 august 2010
eternitati
tu,esti chestia care a devenit propriul tau experiment.esti propriul tau cobai,pe care experimentezi si il introduci in medii cat mai diferite pentru a-i gasi
identitatea si locul pe cre il numeste acasa.
tu confunzi femeile cu propriul experiment si,crezand ca lor le este bine le faci sa se simta la tine ca acasa.de la ele furi idei nerostite,planuri care inca nu au fost inca scrise ca sa iti construiasca un minunat viitor.
tu stii ca esti mai degraba o trecere decat o statie in sufletele lor,le marturisesti tot si le dai chiar si cheia apartamentului tau,doar pentru ca te simti bine in ele.
tu spargi ziduri ca sa obtii ferestre mari,ca sa poti avea o raza de lucru mult mai mare si acces la cat mai multe fiinte.
obisnuiai sa iti minti sufletul ca totul este bine.sa te ambalezi in minciuni dulci si sa privesti produsul finit ca pe o realitate,un stil de viata minunat.
nu esti multumit daca in noapte singurul lucru care te inconjoara este linistea,tu ai nevoie sa intrii in cat mai multe femei ca sa obtii cat mai multe "uau"-uri si aplauze de la ele care iti incalzesc inima.
obisnuiesti sa intrii in niste suflete roz si sa le tii in preorgasm cu anii,numindu`le un timp prietenele tale ,doar pentru ca poti consuma doar o bomboana deodata.iti place sa stii ca sunt innebunite dupa tine,cand le vine randul le sugi,ele se topesc ,devin passe,dar tie iti lasa un gust placut.
dar pe altele,le consumi direct,fara scrupule,ca pe o inghetata pe care daca nu o lingi repede se topeste,le indoi artistic peste plapuma sufletului tau,iar dupa aceea le faci sa se simta ca niste parasute care deja au atins pamantul,si si stau alungite pe jos fara vreo putere de a continua.
esti un colectionar innascut,dar nu si proprietar.ti`e frica sa iti tatuezi numele tau pe ceva,pentru ca esti speriat de eternitate.acum vad,de fapt,esti speriat sa minti suflete pentru eternitate.
eu te`am ghicit.vezi?
duminică, 14 februarie 2010
daca as stii ca te vei intoarce...
daca as stii ca te vei intoarce....
as dansa in ploaie de fericire si m`as bucura pentru prima data ca m`ai iubit.as zburda singura pe un camp inflorit,in toi de primavara,ti`as culege cele mai pure si nevatamate flori doar ca sa le poti simti mirosul care sa`ti aminteasca de mine.
as citi acea carte plina cu povesti de iubire pe care mi`ai daruit`o atunci,candva,si mi`ai spus ca povestea noastra va fi scrisa pe ultima pagina.scuze.cartea nu a fost citita...povestea nu a fost scrisa.sau poate da.dar intrun fel total tragic.si s`a sters singura de pe acea foaie stiind ca nu va indulci cu nimic zambetul si sufletul cititorului.a gresit.stiu.acum as citi acea poveste de mii de ori ca sa imi dau seama care virgula,care litera lipseste din ea de s`a sfarsit atat de tragic si neasteptat.a pus punct deodata miilor de povesti care trebuiau sa fie spuse despre noi,care trebuiau sa incante sufletul meu acum.
as iubi din nou ochii caprui.de fapt as iubi din nou ochii tai.caci acum vad doar ura si un suflet gol in ei de fiecare data cand trec pe langa tine din greseala.
as invata sa iert.caci pe tine te`am iertat de cele mai multe ori.te`am iertat pentru ca te`am iubit.sincer,ti`am adorat chiar si greselile.iubeam sa te iert,sa te vad cerandu`mi iertare ca un copil nevinovat.adoram sarutul de impacare,gustam din plin stralucirea greselilor tale.
acum as stii cum sa te iubesc.caci atunci eram doar un invatacel pe care nu l`ai putut intelege.nu ai inteles ca am nevoie de libertate ca fluturii de cer.ca soarele de luna.caci nu pot convietui una fara cealalta.asa trebuia sa fim si noi,nedespartiti.
acum incepe sa`mi para rau ca nu ai inteles felul meu de a iubi.
ramai cu bine!
as dansa in ploaie de fericire si m`as bucura pentru prima data ca m`ai iubit.as zburda singura pe un camp inflorit,in toi de primavara,ti`as culege cele mai pure si nevatamate flori doar ca sa le poti simti mirosul care sa`ti aminteasca de mine.
as citi acea carte plina cu povesti de iubire pe care mi`ai daruit`o atunci,candva,si mi`ai spus ca povestea noastra va fi scrisa pe ultima pagina.scuze.cartea nu a fost citita...povestea nu a fost scrisa.sau poate da.dar intrun fel total tragic.si s`a sters singura de pe acea foaie stiind ca nu va indulci cu nimic zambetul si sufletul cititorului.a gresit.stiu.acum as citi acea poveste de mii de ori ca sa imi dau seama care virgula,care litera lipseste din ea de s`a sfarsit atat de tragic si neasteptat.a pus punct deodata miilor de povesti care trebuiau sa fie spuse despre noi,care trebuiau sa incante sufletul meu acum.
as iubi din nou ochii caprui.de fapt as iubi din nou ochii tai.caci acum vad doar ura si un suflet gol in ei de fiecare data cand trec pe langa tine din greseala.
as invata sa iert.caci pe tine te`am iertat de cele mai multe ori.te`am iertat pentru ca te`am iubit.sincer,ti`am adorat chiar si greselile.iubeam sa te iert,sa te vad cerandu`mi iertare ca un copil nevinovat.adoram sarutul de impacare,gustam din plin stralucirea greselilor tale.
acum as stii cum sa te iubesc.caci atunci eram doar un invatacel pe care nu l`ai putut intelege.nu ai inteles ca am nevoie de libertate ca fluturii de cer.ca soarele de luna.caci nu pot convietui una fara cealalta.asa trebuia sa fim si noi,nedespartiti.
acum incepe sa`mi para rau ca nu ai inteles felul meu de a iubi.
ramai cu bine!
duminică, 20 septembrie 2009
dorinte
mi`ar placea...as vrea sa dansez cu vantul
sa inpletesc coroane inflorite din flori de gheata.
sa fac balonase impresionante si sa indes toate lucrurile care nu imi sunt de folos,dar totusi respir,cred si simt datorita lor in ele.
sa cred mai mult in lumea care ne inconjoara decat in nevazut,sa stiu ca basmele sunt doar o adunatura de litere, propozitii si fraze nascocite de niste idioti in momntele lor de liniste,care la randul lor vroiau ca si mine,ca ceva din toate astea sa se schimbe in mai bine.
sa fiu rece si nepasatoare,sa pot sa`ti afisez macar pentru o clipa un zambet de"nu`mi pasa".
sa pictez zambete din cenusa din soba bunicii in seara de craciun
sa ma cert cu sufletul meu,si sa ma paraseasca macar pentru o milisecunda,sa fiu singura persoana care a simtit vreodata libertata maxima.pentru ca pe mine meru ma tine pe tusa.face si simte lucruri care nu ar trebui facute si simtite.ma indeamna sa fac chestii de la care as putea sa ma abtin fara existenta vointei si a dorintei.
si char daca nu poate sa ma parasasca,as vrea sa aiba aripi macar.asa as putea sa te am aproape.asa as putea sa spun lucrurilor pe nume,sa ma uit inca odata in ochii tai.
si jur ca nu voi mai putea iubi pana te voi uita intr`o zi.stii?ochii care nu se vad se uita.eu am fost obligara sa nu`i mai vad.dar nu pot fii obligata sa nu`i mai visez.intre timp se va estompa stralucirea lor chiar si in vis...vor deveni din ce in ce mai palizi...si atunci ne vom lua la revedere.
sa vad culorile mai incolo de indigo,si sa simt mai incolo de tine!
si pana atunci...inca sper!
sa inpletesc coroane inflorite din flori de gheata.
sa fac balonase impresionante si sa indes toate lucrurile care nu imi sunt de folos,dar totusi respir,cred si simt datorita lor in ele.
sa cred mai mult in lumea care ne inconjoara decat in nevazut,sa stiu ca basmele sunt doar o adunatura de litere, propozitii si fraze nascocite de niste idioti in momntele lor de liniste,care la randul lor vroiau ca si mine,ca ceva din toate astea sa se schimbe in mai bine.
sa fiu rece si nepasatoare,sa pot sa`ti afisez macar pentru o clipa un zambet de"nu`mi pasa".
sa pictez zambete din cenusa din soba bunicii in seara de craciun
sa ma cert cu sufletul meu,si sa ma paraseasca macar pentru o milisecunda,sa fiu singura persoana care a simtit vreodata libertata maxima.pentru ca pe mine meru ma tine pe tusa.face si simte lucruri care nu ar trebui facute si simtite.ma indeamna sa fac chestii de la care as putea sa ma abtin fara existenta vointei si a dorintei.
si char daca nu poate sa ma parasasca,as vrea sa aiba aripi macar.asa as putea sa te am aproape.asa as putea sa spun lucrurilor pe nume,sa ma uit inca odata in ochii tai.
si jur ca nu voi mai putea iubi pana te voi uita intr`o zi.stii?ochii care nu se vad se uita.eu am fost obligara sa nu`i mai vad.dar nu pot fii obligata sa nu`i mai visez.intre timp se va estompa stralucirea lor chiar si in vis...vor deveni din ce in ce mai palizi...si atunci ne vom lua la revedere.
sa vad culorile mai incolo de indigo,si sa simt mai incolo de tine!
si pana atunci...inca sper!
duminică, 6 septembrie 2009
doare?
afla,ca amintirea mea vreau sa te doara,sa te usture,pentru ca nu am putut sa fiu adevar pur.vreau sa stii:nu vei putea vedea trandafiri de un rosu arzator,fara sa iti amintesti de mine,pentru ca m`ai lasat sa plec nesarutata.
pentru ca o sa te doara tot ce nu tiam dat,o sa doara toate cuvintele care au ramas nespuse.nu vei putea vedea marea,si razele aurii ale soarelui ce nu vor reflecta ochii si surasul meu.si degeaba iti inchizi ochii sa nu vada,pentru ca m`am tatuat pe inima ta.
fiecare rasarit,fiecare apus,lacrima,dorinta,sarutul,visul de azi noapte,fiecare mana de femeie pe fiecare umar de barbat,si prietena ta pe care o iei in brate.
pentru ca niciodata nu am fost purul adevar,peste tot,mereu,voi fii eu!
pentru ca o sa te doara tot ce nu tiam dat,o sa doara toate cuvintele care au ramas nespuse.nu vei putea vedea marea,si razele aurii ale soarelui ce nu vor reflecta ochii si surasul meu.si degeaba iti inchizi ochii sa nu vada,pentru ca m`am tatuat pe inima ta.
fiecare rasarit,fiecare apus,lacrima,dorinta,sarutul,visul de azi noapte,fiecare mana de femeie pe fiecare umar de barbat,si prietena ta pe care o iei in brate.
pentru ca niciodata nu am fost purul adevar,peste tot,mereu,voi fii eu!
vineri, 28 august 2009
adio!
Ai murit?mai traiesti?mi`e tot una.oricum,nu inteleg.vantul ti`a suflat fiinta si numele de pe pervazul meu.sau poate a fost destinul,care le`a sters ca pe niste manuscrise...mi`ai fost prieten?mi`e tot una!dumnezeu cu tine.
cateodata,iti mai zaresc chipul gingas in dimineltile incetosate de toamna.speranta e ieftina,credinta costa.ca traiesti,sper,dar nu pot sa cred.si cand vantul in geam imi bate,cu ochii obositi parca-parca observ,tu ma privesti dupa geam.
tu imi rostesti numele in fosnetul frunzelor care cad,parca tu umblii in bruma de toamna tarzie,scumpule.iti mai vad din cand in cand umbra fugind peste gradinile obosite de vara.
dar...vezi si tu cerul e din ce in ce mai gri,si nu iti zaresc in el acei ochi albastrii intrebatori.
ai murit?traiesti?cine stie...poate e mai bine asa.am fost prieteni?mi`e tot una.dumnezeu cu tine!
cateodata,iti mai zaresc chipul gingas in dimineltile incetosate de toamna.speranta e ieftina,credinta costa.ca traiesti,sper,dar nu pot sa cred.si cand vantul in geam imi bate,cu ochii obositi parca-parca observ,tu ma privesti dupa geam.
tu imi rostesti numele in fosnetul frunzelor care cad,parca tu umblii in bruma de toamna tarzie,scumpule.iti mai vad din cand in cand umbra fugind peste gradinile obosite de vara.
dar...vezi si tu cerul e din ce in ce mai gri,si nu iti zaresc in el acei ochi albastrii intrebatori.
ai murit?traiesti?cine stie...poate e mai bine asa.am fost prieteni?mi`e tot una.dumnezeu cu tine!
vineri, 21 august 2009
eu sunt!
lacrima care iti curge pe obraz,eu sunt.eu sunt rasaritul de soare,pe care il admiri atat de mult.priveste atent!fiecrare floare pe care o primesti de la alta te priveste cu ochii mei.eu sunt acea stea curioasa,care noaptea iti face cu ochiul,si te lumineaza bland.cand te gandesti la alta,de fapt ma vezi pe mine.soarele iti zambeste cu fata mea.eu sunt sarutul,visul de azi noapte.ma recunosti?sunt buburuza caruia ii numeri bulinele cand te plictisesti,iar dupa aceea ii dai drumul ca si cum nu ti`ar mai fi de folos.nici macar nu ii multumesti ca te`a inveselit.asa esti tu.
mai vii din cand in cand acasa,eu sunt amintirea de la acea banca.eu sunt lumina lunii care te conduce acasa in bratele ei.eu am grija de voi.eu sunt cheia catre inima ta,care atarna la gatul ei.de ce nu o foloseste?
de ce ai plecat?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)