suspin

e decembrie si e frig.si totusi in sufletul meu e atata caldura.privesc spre geam.vad o perdea de gheata si atat.pentru un minut,apoi dispare facand loc chipului tau. de fapt,eu il ajut sa apara.mi te inchipui si e destul.perdeaua de geata dispare si apare perdeaua chipului tau.privesc si privesti. tu prea rece,eu prea calda.ma chemi si vin.tu dornic sa ma cunosti,eu sa te iubesc.simt ca te grabesti.ajung,intind mana mea calda spre tine...greseala.dispari,am fost prea calda ,tu prea rece... apare din nou perdeaua de gheata.simt ca ne este frig...altceva nimic.

poveste in roz

cateodata ma hotarasc ca de acum incolo imi voi colora povestile doar cu roz deschis.le voi umple de folricele,si le voi pastra in cutii violet,catarate pe vie,unde soarele le zambeste de dimineata pana seara.si uite asa,povestile mele se vor umple de optimism,personajele negative vor disparea,si vor fii niste povesti pline de armonie,bunastare si iubire eterna.

dar,cum cateodata imi mai bate si iarna la usa,si culorile incep sa dispara,asa si creionul meu roz primit de la bunica se ascunde dupa dulap si nu mai vrea sa iasa nici in ruptul capului de acolo,iar eu raman cu domnul gri si domnisoara albastra care imi coloreaza zilele in tonuri reci si nesuferite.

nevoita fiind sa le suport si sa le mai tocesc si lor varfurile ascutite inca de iarna trecuta,incep sa desenez povesti in tonuri reci,dar cu sufletul roz.

iar cand cineva imi citeste povestile albastre,imi dau seama ca zambetul de pe fata lui este mult mai luminos si gingas decat cel destinat pentru povestile coapte din vie si colorate in roz .

si uite asa,mi`am dat seama ca nu conteaza culoarea cu care scrii,ci ceea ce ai scriss....ca marul degeaba e frumos si copt pe dinafara,daca inauntrul ei este deja putrezit si fara viata.degeaba e vie de calitate,daca nu creste pe dealuri insorite,fara soare strugurii tot acrii raman.degeaba e o poveste frumoasa,daca se termina tragic,si ca fara sare mancarea nu are gust.

asa ca,de acum incolo am hotarat ca voi desena cu toate culorile deodata,iar daca ceva nu merge bine,voi cauta mereu acel suflet roz al negrului,pe care sunt convinsa ca il are,doar ramane ferm pe pozitii ca sa isi demonstreze "barbatia" si nonculoarea cu care putine culori se pot mandri.

pentru ca sufletul da culoare ochilor!

vei simti din nou!

si intr`o zi va fi iar la fel!iti vei gasi din nou dragostea...vei fi din nou innabusit de caldura ei,de acel ceva pentru care traiesti,respiri si citesti romane siropoase.
atunci vei vedea din nou,ca exista sentimente si dincolo de fosta,ca soarele rasare cateodata si in asfintit.
vei invata din nou sa pretuiesti clipele,sa sorbi fiecare bucatica din zambetele,sarutarile si soaptele tarzii care te vor face sa tremuri,si sa simti acel tremurici de fiecare data cand ea intra pe usa,cu genunchii uzi de la ploaia de primavara tarzie.
vei crede din nou in sentiment si in fluturi in stomac,dragostea te va invata din nou lucruri elementare de care ai uitat ,cum ar fi sa pretiuiesti fiecare rasarit de soare alaturi de ea,fiecare poezie si fiecare vers ratacit din miile de cantece scrise din dragoste.
si crede`ma...o vei gasi!ea va fii cea care te va inbratisa noaptea tarziu...cea care,incredibil,dimineata te va suna inapoi.
doar ea te va dezbraca de toate minciunile si mastile care iti stau intinse pe fata,doar ea te va cunoast cu adevarat.ea te va invata sa crezi in vise,sa inveti sa le adeveresti si sa inveti ca dincolo de real se ascunde toata bucuria ta!
promit!

real movie

si uite primul film la care am plans si eu cu adevarat. http://www.youtube.com/watch?v=S3G3fILPQAU

dulapul meu

stand si analizand toat lucrurile care au trecut pe langa mine,si pe langa care am trecut fara vointa,am realizat ca viata mea a fost pana acum plina.plina de toate bucuriile marunte ale vietii,si sunt foarte fericita ca am reusit sa le apreciez intr`un mod surprinzator de placut.am reusit sa fac din fiecare zi una plina de zambete si bucurii.
am valorificat fiecare lucru dupa placul meu,fiecare fluture care mi s`a asezat in palma a reusit sa`mi fure un zambet.
am reusit sa`mi creez un univers propriu,poate putin copilaresc,care sustinea toate valorile sincere ,pure si pline de bucurie al sufletului omenesc.in acest univers am invatat sa iubesc florile,sa`i zambesc fiecarei raze de soare care imi alinta fata,sa`i multimesc lui dumnezu tot ce mi`a dat si imi va da de acum incolo,sa iubesc din toata inima si sa uit repede.
in acest univers inca nu si`a putut face loc ura,lacomia si mandria pentru ca pur si simplu am invatat sa traiesc alaturi de ele si sa nu le bag in seama.
de pragul usii mele nu a trecut multa lume.in primul rand ii multumesc lui mama ca exista,si o iubesc pentru ca nu ma pot satura niciodata de povestile ei,si pentru ca la nevoie,poate fi la fel de copilaroasa ca mine,serioasa cand isi spune cuvantul si de incredere in tot ceea ce face.
o iubesc pe Nora pentru ca doar cu ea pot sta la povesti interminabile,pot rade necontenit,si pentru ca a fost singura prietena care m`a ascultat mereu si a fost langa mine.fara aceste doua persoane viata mea ar fi doar o bulina neagra,fara culoare si contur adecvat.
sunt multumina ca am o viata normala si fericita,ca spre deosebire de unii oameni mi`a mai ramas o pata de suflet care stie sa se exprime adecvat,pur si simplu...pentru ca exist!

dorinte

mi`ar placea...as vrea sa dansez cu vantul
sa inpletesc coroane inflorite din flori de gheata.
sa fac balonase impresionante si sa indes toate lucrurile care nu imi sunt de folos,dar totusi respir,cred si simt datorita lor in ele.
sa cred mai mult in lumea care ne inconjoara decat in nevazut,sa stiu ca basmele sunt doar o adunatura de litere, propozitii si fraze nascocite de niste idioti in momntele lor de liniste,care la randul lor vroiau ca si mine,ca ceva din toate astea sa se schimbe in mai bine.
sa fiu rece si nepasatoare,sa pot sa`ti afisez macar pentru o clipa un zambet de"nu`mi pasa".
sa pictez zambete din cenusa din soba bunicii in seara de craciun
sa ma cert cu sufletul meu,si sa ma paraseasca macar pentru o milisecunda,sa fiu singura persoana care a simtit vreodata libertata maxima.pentru ca pe mine meru ma tine pe tusa.face si simte lucruri care nu ar trebui facute si simtite.ma indeamna sa fac chestii de la care as putea sa ma abtin fara existenta vointei si a dorintei.
si char daca nu poate sa ma parasasca,as vrea sa aiba aripi macar.asa as putea sa te am aproape.asa as putea sa spun lucrurilor pe nume,sa ma uit inca odata in ochii tai.
si jur ca nu voi mai putea iubi pana te voi uita intr`o zi.stii?ochii care nu se vad se uita.eu am fost obligara sa nu`i mai vad.dar nu pot fii obligata sa nu`i mai visez.intre timp se va estompa stralucirea lor chiar si in vis...vor deveni din ce in ce mai palizi...si atunci ne vom lua la revedere.
sa vad culorile mai incolo de indigo,si sa simt mai incolo de tine!
si pana atunci...inca sper!

ne ducem de rapa

aham....ieri a fost a 10`a zi din primele zile ale mele de scoala.si ce sa zic...nimic iesit din comun:directorul si`a tinut "speech"`ul pe care deja l`am memorat de anu trecut(cand a fost acelasi)...comandantul politiei a venit sa ne avertizeze ca stie totul despre prostitutia in scoli(ce ne subestimeaza oamenii astia)nu ca m`ar deranja,dar toate fetele de care am aflat ca se ocupa de prostitutie au abandonat scoala inainte sa afle cineva ceva,si preferabil prima data au disparud deacasa vreo doua saptamani ca sa isi faca o intrare memorabila in acest job ,si sa aflam toti deodata ca fata mamii a fost vazuta in gara,coborandu`se din trenul dinspre timisoara....si tot acolo a ramas.
ca de obicei,terasele fast`food-urile si stiu si eu mai ce localuri au fost mai pline de elevi decat scoala,scolile generale mai pline de neamuri deale copiilor decat de elevi, iar floraresele si`au umplut buzunarele de bani cat pentru un an.
si...in timpul in care trebuia sa fi la scoala(ca pana la 12 era programu domnului director),am gasit cu colegele o placintarie unde inca se vindea placinta ca la mama acasa cu 1 leu,am asistat la tampeniile scoase pe gura de niste induvizi in haine mov"o placinta la punga va rog"damn,mai bine si`ar trage punga in cap decat pe saraca placinta...cu ce e ea vinovata?....si am stat cu un jandarm la masa in fata caruia baietii din clasa fumau si beau bere fara taine in timp ce domnu ne explica constiincios "cum sta treaba"si cum se poate lua mai multa spaga in ziua de azi.
mda...asa ar trebui sa arate prima zi de scoala?