joi, 2 septembrie 2010
love,lost?
cu totii credem in iubire adevarata.cel putin,eu!si asta e de ajuns.ma face sa cred ca tot ceea ce misca in jurul meu,e in cautare de iubire,poate se bucura deja de ea,sau in cel mai rau caz,o sa o planga pentru tot restul vietii lui.
nu inteleg dece,unii oameni se inchid in ei atat de straniu.obisnuiesc sa se trateze ca pe niste obiecte,goale in interior.dar am intalnit,am vazut si am citit despre mii si mii de oameni care stiu sa isi exprime dragostea intr`un mod atat de pur si de romantic,incat rareori scap ca sa nu`mi curga vreo lacrima pe obraz dupa auzirea acestor povesti uimitoare.
am auzit niste povesti minunate,pe care nici acum nu mi le pot scoate din minte,si de fiecare data sper ca si eu intr`o buna zi voi trai o astfel de poveste,tandra si unica de felul sau.de exemplu,am citit undeva despre doi indragostiti care s`au cunoscut pe malul marii.el se plimba linistit pe plaja ,cand a zarit`o pe ea,care era imbracata in niste bocanci grosi,pantaloni de catifea si o bluzita minuscula,si,manca pasta de dinti dintr`un tub.el s`a dus la ea,a spus un cuvant,ea altul ,si la urmatoarea replica si`a dat seama ca vrea sa isi petreaca tot restul vietii lui in mijlocul acelei conversatii.asa a si fost.a luat`o acasa,si ii mananca pasta de dinti de cinci ani!
fiecare om simte si se comporta altfel cand vine vorba de persoana iubita.si asta ne face atat de diferiti,si speciali in felul nostru.fiecare isi arata iubirea in diferite moduri si feluri,altii deloc sperand ca ea va fii ghicita intr`o zi,iar cand vine acea zii isi dau seama ca e deja prea tarziu pentru tot ce ar fii trebuit sa fie simtit,protejat si aratat lumii intregi.
e ceva minunat sa crezi in iubire,e minunat cand stii sa ti`o exprimi.dar pentru asta,trebuie sa iti hranesti sufletul doar cu minunatii!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)