am vazut mii si mii de femei sigure pe ele,carora parea ca nu le pasa ce le aduce ziua de maine.
isi tratau iubitul ca si pe o marioneta,pe care maine nu o vor mai folosi.
il aruncau de pereti iar el se ridica.
il ignorau zile intregi iar apoi se intorceau de parca nimic nu s`ar fi intamplat.
il imbatau cu amor iar dupa aceea deveneau reci,doar pentru a`i arata ca le poate pierde oricand,in orice fel,fara motiv.
ii spuneau cuvinte dulci,dar il faceau sa creada ca totul este o minciuna.
se prefaceau ca el este cea mai mica si neinsemnata grija al lor,si ii ardeau din start orice speranta a lui de o viata lunga si nelinistite alaturi de ele.
il faceau sa guste fiecare secunda,minut petrecut alaturi de ele.iar omul traia clipa,nu viitorul!
il lasau sa zburde nestingherit,fara vreo regula sau vreoun gard care il poate opri.jucau cel mai bun teatru.acela de nu`mi pasa,dar te iubesc.
si totusi...el era cel mai fericit si implinit om langa ele.
iar el, dupa ce a incercat tot si a respirat orice alt aer decat cel de langa iubita lui,se intorcea.se intorcea mereu,pentru ca aripile,oricat de mult ar fii dat din ele tot la ea ramaneau.
am mai vazut fete,care traiau trup si suflet langa perechea lor.ii stiau fosnetul pasilor,gustul rspiratiei lui,si sufletul,il intorceau pe derost,il coseau in mii si mii de feluri si devenea aratos,asa cum si`l doreau ele.
odata l`am intrebat
-dece nu ramai langa ea?
-ea a castigat deja batalia.e timpul sa ma retrag.
-ce vrei sa spui cu asta?
-a pus stapanire pe mine.mi`a mirosit pasii...nu mai am unde sa fug.mi`a rasturnat sufletul pe jos,nu ma am ce sa simt.iar cel mai inportant,e ca nu m`a inzestrat niciodata cu aripi ca sa zbor,sa fiu liber,si omul care vreau sa fiu langa ea.
Atunci am inteles de ce te`am pierdut.te`am iubit prea mult,
si la sfarsit,am uitat sa te uit!
